Cum faci să organizezi Jocurile Olimpice de iarnă atunci când „iarna” nu mai este așa cum o știam noi, ci s-a schimbat în rău?
Zăpada se topește, iar vânturile puternice și multe alte probleme aduse de schimbările climatice sunt atât în mintea participanților, cât și a oamenilor de știință, în timp ce lumea se pregătește pentru Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, care au loc nu numai în al optulea cel mai fierbinte an consecutiv înregistrat, ci și în timpul pandemiei de COVID-19.
Schiorii de talie mondială au văzut la ce se pot aștepta la Beijing în timpul Cupei Mondiale de schi alpin. Organizatorii de pe două continente au fost nevoiți să anuleze competițiile de slalom din cauza vântului periculos de puternic care părea să ofere avantaje nedrepte primilor concurenți care au coborât în timpul meciurilor feminine din Vermont și care l-a făcut pe medaliatul cu bronz Victor Muffat- Jeandet să-și fractureze glezna în Zagreb, Croația.
Un studiu recent publicat în jurnalul Current Issues in Tourism a constatat că condițiile din orașele Jocurilor Olimpice de iarnă au devenit din ce în ce mai periculoase și inechitabile în ultimii 50 de ani și, conform proiecțiilor cercetătorilor, un număr foarte mic de orașe gazdă anterioare vor avea suficientă zăpadă și gheață pentru jocurile din viitor.
În timp ce se pune mult accent pe zăpada falsă transportată în arenele de sporturi de iarnă, așa cum se întâmplă la Beijing în acest an, impactul schimbărilor climatice asupra sporturilor de iarnă este probabil resimțit mai grav în locurile în care olimpicii trăiesc și se antrenează, deoarece zăpada artificială este adesea o suplimentare nesustenabilă pentru lucrul real.
Colorado a petrecut 232 de zile fără zăpadă până pe 10 decembrie 2021, ceea ce a doborât recordul statului pentru cele mai multe zile consecutive fără zăpadă începând cu 1880. Și până la sfârșitul acelei luni, doar aproximativ doi centimetri s-au acumulat; apoi au apărut incendiile de vegetație.
„Cu siguranță am observat o lipsă a zăpezii peste tot. Locuri care, în decembrie, noiembrie, erau „tărâmurile minunilor de iarnă”, le vedem cu din ce în ce mai puțină zăpadă. Iar în unii ani nu au zăpadă deloc”, a declarat olimpicul Taylor Fletcher.
În timp ce cercetătorii și unii olimpici sunt optimiști că atât țările gazdă, cât și țările participante pot ajuta la inversarea valului de schimbări climatice, făcând și ținându-se de angajamentele climatice, alții încă au perspective mai întunecate.
Totuși, există o speranță că prezentarea unei realități atât de dure în fața Comitetului Olimpic Internațional și a națiunilor care participă la jocuri poate face o diferență, scrie Futurism.
„O parte din motivul pentru care facem astfel de studii este să transmitem mesajul că avem o mare influență. Și așa, dacă acționăm, (există) speranța de a evita cele mai defavorabile scenarii”, a declarat Daniel Scott, profesor la Universitatea din Waterloo, care a fost coautor al studiului.
Să sperăm că CIO (și restul lumii) va ține seama de avertismentul oamenilor de știință.
Vă recomandăm să citiți și:
Pelicanii creţi din Delta Dunării nu găsesc destul stuf pentru cuiburi
Fenomen misterios. Peştera în care se formează gheaţă doar vara
Reuters: România protejează ultimele păduri virgine ale Europei, adăpost pentru lupi şi urşi maro